Cinemateca pentru toţi, cu Cristian Tudor Popescu, la Cinemateca Eforie

12783802 1077957988892738 3635521617387591854 o“Cinemateca pentru toți” - sau seria celor cinci prelegeri cu tema „Cinema și propagandă în istoria filmului românesc (1964-1989)”, marca Centrul de Studii în Istorie Contemporană, Euro Cinema România și Fundația Hanns Seidel – România - a debutat sambătă, pe 23 ianuarie, la Sala Eforie (Jean Georgescu) a Cinematecii Române.

“Celebrul 702”, nuanțând o atitudinea critică, dar relaxată, umoristică, fată de capitalism, „Pădurea spânzuratilor” (1965), care ascunde înlăturarea lui Dumnezeu din romanul lui Rebreanu, “Puterea și Adevărul” (1972) - cel mai puternic și convingător film de propagandă și manipulare în favoarea comunismului ceaușist sau "Un film cu o fată fermecătoare", prezentat, în cadrul dezbaterilor, de invitatul special, doamna Margareta Pâslaru, sunt numai câteva dintre titlurile de referință asupra cărora criticul de film, scriitorul și jurnalistul Cristian Tudor Popescu a efectuat, cu măiestrie, o radiografie obiectivă, “disecând”, totodată, alături de public, fiecare taină a artei cinematografice născute în comunism.

12615339 1058529554168915 7647633620596889100 oAstfel, istoria filmului românesc de la mijlocul anilor 1960 și pană la căderea regimului, axată pe relațiile dintre arta cinematografică și propagandă, a fost supusă dezbaterii dintr-o perspectivă ascunsă timp de mai bine de trei decenii, ceea ce a condus, în cadrul prelegerilor, la clarificarea, extinderea sau chiar schimbarea unor puncte de vedere, atât pentru generațiile crescute în plin comunism, cât și pentru publicul tânăr.

Pentru a “lua pulsul” dezbaterilor de până acum, am cules și noi câteva dintre opiniile publicului, singurul aflat în legitimitate să descrie impactul unui astfel de subiect.

“Pe parcursul primelor întâlniri, Cristian Tudor Popescu a analizat filme precum Străinul, Pădurea Spânzuraților sau Puterea și adevărul, arătand modul în care cinematografia s-a adaptat la noul curent politic promovat după 1964 de regimul de la București.

Întâlnirile se desfăsoară într-o atmosferă relativ informală. Cristian Tudor Popescu face de multe ori o contextualizare politică, socială și economică a momentului apariției filmului analizat, lucru foarte important pentru cei care nu au studiat istoria comunismului românesc. Un aspect interesant este faptul că prelegerile nu se desfăsoară după un format clasic, ci, în foarte multe momente, publicul este rugat să participe la analiza filmului, ba chiar să dezbată alături de lector.

Foarte bun cunoscător al istoriei cinematografiei, atent la contextul politic în care a fost realizat un film, Cristian Tudor Popescu reușește nu doar să-și captiveze publicul, pe care îl include în desfăsurarea discuțiilor, ci și să transmită, într-un mod de multe ori atipic, foarte multe informații către cei din sală.” – ne-a povestit Ionuț Marcu, masterand în cadrul Facultății de Istorie, Universitatea București.  


12640229 1063195593702311 1653235909340104679 oO opinie convergentă am cules și de la Silvia Baumgarten, absolventă a aceleiași facultăți și, totodată, profesor de engleză, care ne-a mărturisit că “Întâlnirile din cadrul proiectului „Cinemateca pentru toți”, la care am participat pană acum, au reprezentat pentru mine o foarte bună ocazie de a pătrunde treptat în mecanismele propagandei din perioada comunistă.  

Fiind pasionată de acest domeniu, am fost nerăbdătoare să îl ascult pe Cristian Tudor Popescu vorbind despre propaganda în cinematografie, iar prelegerile m-au ajutat să îmi conturez o imagine mai clară asupra situației în care se găsea cinematografia românească din anii '60.

Am fost surprinsă, în cadrul acestor întâlniri, de filmele realizate în perioada de liberalizare a regimului comunist și de diferențele existente între cinematografia anilor '50 și cea a deceniului următor, diferențe evidențiate de Cristian Tudor Popescu la fiecare prelegere de la Cinemateca Eforie.

Prezentarea contextului general al cinematografiei comuniste, precum și exemplificarea unor cazuri concrete au constituit lecții importante care, cu siguranță, mă vor ajuta pe parcursul cercetării mele.”

 

Noi ne revedem la următoarea prelegere cu tema "Cinema și propagandă în istoria filmului românesc (1964-1989)”, pe 05 martie, începând cu ora 11, la Sala Eforie (Jean Georgescu) a Cinematecii Române.

Mulțumiri: Arhiva Naţională de Film şi Consiliul Naţional al Cinematografiei, Docuart şi Radio România Cultural!
Photo credit: Bulboaca

Filtre arhiva