Fundaţia Academia Civică, cu susținerea Fundației Hanns Seidel - România, a marcat, pe 9 iunie 2016, Sărbătoarea Înălţării Domnului și Ziua Eroilor, la Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei din oraşul Sighet, organizând „Ziua Memoriei – Ziua porţilor deschise”, dedicată celor care au trecut prin închisorile şi deportările comuniste sau au luptat în rezistenţa împotriva comunismului.
Au participat la eveniment foşti deţinuţi politici, deportaţi, familiile şi prietenii lor, studenți, istorici, jurnaliști. Au fost prezenți deținuți și deportați politic din București, Teleorman, Constanța, Brașov, Timiș, Arad, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Mureș, Harghita, Covasna, Caraș Severin, Suceava, Vrancea, Brăila, Ialomița, Alba, Vaslui, Hunedoara, Năsăud. Au participat, de asemenea, studenți de la Facultatea de Jurnalism a Universtității „Babeș Bolyai” din Cluj, însoțiți de prof. univ. dr. Ilie Rad.
Evenimentul a început la ora 9.30, pe celularul fostei închisori, devenite Memorial al Victimelor Comunismului. Gazde și moderator ai evenimentului au fost Ana Blandiana, președintele Fundației Academia Civică și Romulus Rusan, directorul Centrului Internațional de Studii asupra Comunismului.
Prima dezbatere a avut tema „Rusaliile negre”, dedicată împlinirii a 65 de ani de la deportările din iunie 1951 din Banat în Bărăgan, cand au fost scoşi din casele lor, pe parcursul nopţii de 18/19 iunie, fără nici un anunţ prealabil, peste 44.000 de oameni (români, germani, sârbi, bulgari, aromâni, refugiaţi basarabeni şi bucovineni), începând cu femeile şi bărbaţii apţi de muncă şi continuând cu familiile lor, compuse din bătrâni de până la 85 de ani şi din copii de toate vârstele.
La dezbaterea moderată de Romulus Rusan au participat Petru Mirciov, președintele Asociației Foștilor Deportați în Bărăgan, deportat cu familia în Bărăgan la vârsta de 5 ani, Cornelia Fiat, deportată în Bărăgan, împreună cu întreaga familie, la vârsta de 4 ani, Vasile Fantaziu, refugiat din Basarabia, deportat în Bărăgan în 1951, profesorul Miodrag Milin, cercetător al fenomenului deportărilor din 1951.
Cea de-a doua dezbatere a fost consacrată împlinirii a 60 de ani de la mișcările studențești anticomuniste din România din toamna anului 1956. Au participat la dezbatere Ioana Boca, istoric, Teodor Stanca, liderul mișcărilor studențești din Timișoara din octombrie 1956, Octav Bjoza, președintele AFDPR, arestat, pe când era student în 1958.
Cel de-al treilea moment al evenimentului a fost dedicat lansărilor de carte. Despre cărțile editate de Fundația Academia Civică în ultimul an („Solidaritatea este superlativul libertății. Alianța Civică – privire după 25 de ani”, Daniel Popa, „Povestea familiei Motrescu din Vicovu de Jos”, Gavril Vatamaniuc, „Am fost un om liber”, Andrea Dobeș, Ilie Lazăr. „Consecvența unui ideal politic”, Școala Memoriei 2014) au vorbit Romulus Rusan, editor, Ion Andrei Gherasim, nepotul marelui lider national-țărănist Ilie Lazăr, prof. George Achim de la Universitatea de Nord din Baia Mare, prof. Liviu Țîrău de la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj. Prof. Miodrag Milin și Petru Mirciov au prezentat mai multe cărți despre deportările din iunie 1951.
După terminarea dezbaterilor și a lansărilor de carte, a fost vizitat Memorialul Sighet, fiind vernisată, cu acest prilej, noua secțiune a expoziției „Mișcările studențești anticomuniste din 1956”.
Cei 180 de participanți au fost martorii slujbei religioase oficiate de un sobor de preoți ortodocși și greco-catolici la Cimitirul Săracilor – necropola celor fără de mormânt, parte integrantă a Memorialului Victimelor Comunismului, unde a avut loc si vernisarea tripticului Requiem de Victor Cupşa, dedicat victimelor comunismului, opera de artă donată de artistul româno-francez Memorialului Sighet.
