Fundația Creștin-Democrată în parteneriat cu Fundația Hanns Seidel România și Partidul Noua Republică a organizat în data de 11 august 2012, la Timișoara, conferința cu tema: „Corupția politică și performanța economică: România, încotro?”. La conferință au luat cuvântul: Monica Macovei, membră a Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne din Parlamentul European, Mihail Neamţu, președintele Partidului Noua Republică Mihnea Vasilache și Alin Gavreliuc membri Noua Republică şi Corneliu Berari, Fundaţia Creştin-Democrată. Aceștia au vorbit despre provocările acestui moment complicat în politica şi economia românească, cât şi despre şansele unei schimbări de paradigmă în societatea românească prin apariţia unei noi clase politice, capabile să pună capăt flagelului corupţiei şi să susţină prin politici economice robuste creşterea competitivităţii companiilor din România. La eveniment au participat peste 120 de timișoreni.
Corupţia este o cauză majoră a înapoierii economice. Costurile suplimentare generate de corupţie şi instabilitatea politică afectează grav performanţa companiilor. Legătura directă dintre corupţie şi competitivitatea scăzută a mediului economic este reflectată în clasamentele globale.
Astfel, în ceea ce priveşte indicele de percepţie a corupţiei realizat de Transparency International, România, cu un scor de 3,6 puncte, este situată pe locul 75 din 152 de ţări, fiind urmată de doar două ţări din Uniunea Europeană (Grecia, locul 80 – 3,4 puncte şi Bulgaria, locul 86 – 3,3 puncte). În Raportul Global al Competitivităţii 2011-2012 România ocupă locul 77, fiind precedată în clasament de Croaţia (locul 76), Filipine (locul 75) şi Bulgaria (locul 74) şi urmată de Albania, Macedonia şi Bostwana (pe locurile 78, 79 şi respectiv 80).
Deteriorarea climatului economic intern în urma crizei politice din ultimele luni a agravat inutil provocările cu care se confruntă companiile din România, într-un moment când ritmurile de creştere ale marilor economii sunt serios afectate de persistenţa crizei financiare globale.

„Liderii UE sunt îngrijoraţi de ce se întâmplă în România. Niciodată nu l-am auzit pe Barosso vorbind pe un astfel de ton. Problema politică este încălcarea Constituţiei, a legilor, a promisiunilor făcute către UE. România este singura ţară care pune probleme politice. Ţări ca Turcia, Grecia pun probleme economice, România nu pune probleme economice, ci politice. Scrisoarea de ieri a preşedintelui Comisiei Europene spune pe un ton îngrijorat că trebuie să se termine această criză politică, îi spune lui Ponta să trimită grabnic listele la Curtea Constituţională, care a doua zi după ce primeşte aceste liste poate da un răspuns”, a spus Monica Macovei.

Mihnea Vasilache a explorat sensibilitatea României la evoluțiile economice ale zonei euro și dimensiunea adițională a deprecierii leului față de euro din cauza instabilității politice. Măsurile fiscale și de stimulare economică ale guvernului Victor Ponta au fost subiectul analizei lui Mihnea Vasilache, care a apreciat că ele nu au fost fundamentate și calibrate corect pentru diferitele segmente ale economiei. În ceea ce privește intrarea în insolvență a companiei Hidroelectrica pentru eliminarea contractelor căpușă, expertul economic a comparat-o cu omorârea unei muște cu un tun. Domnia sa a făcut un apel pentru încheierea crizei politice trecând în revistă riscurile la care România s-a expus în această perioadă de impas și previzionându-le pe cele iminente.
Corneliu Berari a descris centralitatea relațiilor patrimoniale și clientelare în istoria politică a României. Astfel, partidele politice sunt vinovate pentru două eșecuri fundamentale: conceperea și promovarea politicilor publice racordate la realitățile naționale, și alcătuirea unei infrastructuri umane performante la nivel public. Un nou răspuns poate veni din schimbarea paradigmei politice sub forma unei agende de creștere inteligentă pentru România.
Alin Gavreliuc a relevat rezultatele unei cercetări sociologice realizate în 2012 în județele Caraș-Severin, Timiș, Arad și Hunedoara, care a arătat că un bănățean din doi a oferit mită pentru a accede la servicii publice în România. Concluzia studiului a indicat funcționalitatea socială a corupției. Alin Gavreliuc a vorbit despre necesitatea unei ancore simbolice și politice pentru tinerii noștri, care se poate contura printr-o reînnoire clădită pe valori, exigență morală și principii.



